Vlad Sebastian Rusu B.I.A. este un colectiv cu un interes profesional ce se împarte între cercetarea și proiectarea de arhitectură și urbanism. Proiectele sale acoperă o gamă largă de teme și preocupări, de la arhitectură și restaurare la planificare urbană și design urban, activitatea sa profesională fiind recunoscută și premiată la nivel național și internațional. Activitatea Studio 82 se împarte între predarea/cercetarea și practica arhitecturii și urbanismului concretizat prin publicații și studii specifice, participarea la conferințe și expoziții naționale și internaționale. Munca grupului a fost recunoscută prin câștigarea diferitelor premii naționale și internaționale.

Proiectul își propune integrarea râului Someș, ca axă ecologică a parcului, acesta devenind o componentă sistemului ecologic al acestuia. Acestui concept de renaturalizare a malurilor Someșului i se alătură propunerile de amenajare a unor zone umede, care devin principalul atractor al parcului. Integrate într-un sistem simplu de colectare a apelor pluviale, zonele umede, alături de râul Someș, devin elementele dinamice ale parcului, încurajând apariția vegetației și faunei specifice. Prin caracterul lor natural, aceste locuri își propun evocarea atmosferei și calităților intrinseci a unor spații existente deja de-a lungul râului Someș, în zonele situate în amonte și aval de oraș. În acest context vechiul parc este propus sa devină Grădina Someșului, denumire ce înglobează noul caracter al spațiului verde propus și noua relație a acestuia cu râul Someș. Zonarea funcțională a parcului propune o schemă cu patru fâșii paralele cu râul Someș, fiecare cu denumirea și specificul său: fâșia Someșului, fâșia ecologică, fâșia culturală și fâșia socială. Fiecare din cele patru fâșii prezintă intensități graduale ale activităților umane, asigurând o ierarhizare progresivă a acestora dinspre râul Someș spre vecinătățile construite. Prin proiect s-au imaginat treizeci de scenarii posibile de utilizare, care pot avea loc în diferite combinații, în funcție de anotimp sau moment al zilei. Acestea au fost distribuite pe aria parcului în funcție de intensitatea activităilor umane, respectând scenariul general de liniștire dinspre spațiul construit, spre cel natural. Prin proiect se păstrează o mare parte din vegetația existentă, iar arborii notabili au fost integrați în noile amenajări. Alegerea și dispunerea vegetației noi urmează conceptul general al proiectului, prin alcătuirea unor pete de vegetație complementară fiecărei din cele patru zone funcționale. Astfel zona din imediata vecinătate a râului Someș și a arealului umed (fâșia Someșului și fâșia ecologică) dispun de vegetație autohtonă, provenită din arealul geografic al râului Someșul Mic (incluzând și Someșul Cald). Aceasta a fost grupată sub forma unor ecotopi care se regăsesc în parcursul râului de la izvor și până la confluența cu râul Someș (zona orașului Dej). În restul fâșiilor s-au ales specii specifice zonelor umede, pajiștilor și colinelor naturale. Totodată, prin sistematizarea terenului, parcul câștigă în intimitatea relației cu râul Someș prin apariția în pozitiv sau negativ a unor declivități noi.