Alexandra Müller este o arhitectă orientată spre rezultate și detalii, cu un Master în Arhitectură la UAUIM și experiență în București și Bruxelles. Este pasionată de acupunctura urbană, spațiul public și proiectele de reconversie. În 2023, a câștigat locul 1 pentru cel mai bun proiect de arhitectură la concursul anual de proiectare seismică EERI din San Francisco și a primit o bursă de mobilitate Erasmus. Proiectul ei de diplomă a fost inclus în Best Diploma la UAUIM.

Proiectul transformă fostul Abator Municipal din București într-un Parc de Arte și Științe, valorizându-i istoria și abordând provocări urbane contemporane. Situat pe malul drept al Dâmboviței, propune deschiderea parcului industrial pentru a crea un coridor verde-albastru ce conectează Parcul Tineretului și Parcul Văcărești cu râul. La nivel urban, proiectul reimaginează Dâmbovița ca un circuit cultural, legând sudul Bucureștiului de centrul orașului și de principalele facilități culturale, devenind în sine un punct de interes major. Circulațiile sunt gândite pentru a facilita accesul la transport public și a promova mobilitatea lentă. De-a lungul axei principale, in dreapta se gasesc cladirile Muzeului Științei, pe amplasamentul fostelor camere frigorifice. Prima, găzduind colectia cu tematică Spațiu și Industrie, iar cea de-a doua pe cea de Științe ale naturii. Între cele două se află Piața Muzeului, rezervată expozițiilor și evenimentelor tematice în aer liber. Mai în spate, vechea uzină frigorifică, una dintre cele mai emblematice clădiri ale complexului, cu turnul său de răcire, devine o sală de evenimente polivalentă. Vechiul turn și omologul său devin parte a spațiului expozițional, conectat la muzeul de științe naturale cu o structură ușoară ca o schelă. Între se află Grădina Muzicii. Vechile săli sunt reutilizate pentru diverse utilizări, inclusiv spații de expoziție, o mediatecă, o școală informală, spații de coworking pentru artiști și un FabLab. La intersecția dintre toate, se află Piața Culturii, o piață acoperită, ce reutilizează grinzile vechii săli de zvântare, dedicată târgurilor culturale și punctul final al axului principal. Piețele și grădinile publice tematice încurajează conexiunea comunității și schimbul de informații. Muzeul de Știință, respectă compoziția vechii uzine de răcire. Fațadele din sticlă laminată estompează granițele, aducând natura în interior. Sistemul structural menține aspectul industrial, aducand aminte de o veche hala. Proiectul reușește să propună un parc, care se află la intersecția dintre stratul natural, parcuri și râu, stratul mineral, fostul parc industrial și stratul social, rezidenții și comunitățile creative. Proiectul promovează permeabilitatea și conectivitatea urbană, subliniind importanța naturii în oraș și oferind spații publice pentru recreere, joc și învățare, în armonie cu principiul „cu natura, pentru natură, pentru utilizator."