Alex Axinte este arhitect, cercetător și educator care trăiește și lucrează la București. Alex a absolvit Universitatea de Arhitectură UAUIM din București în 2004, un Master de Științe Social la Sheffield Methods Institute în 2018 și un doctorat la Sheffield School of Architecture, University of Sheffield în 2024. Este interesat de documentarea și susținerea practicilor informale de gestiune a spațiilor comune, în contextul locuirii colective din orașul post-socialist. Alex este implicat în proiecte de cercetare prin acțiune, educație aplicată, design participativ și activare culturală și civică și este co-fondator al practicii spațiale studioBASAR (2006). În contextul cercetării doctorale a inițiat Garaj DESCHIS în cartierul Drumul Taberei, ca un spațiu-proiect de cercetare, învățare reciprocă și activare culturală și comunitară. Din acest demers s-a dezvoltat și cercetarea calitativă Harta Bibliotecilor de Cartier. Alex este colaborator invitat la Factultatea de Sociologie din cadrul SNSPA, Facultatea de Peisagistică din cadrul USAMV, Universitatea de Arhitectură și Urbanism UAUIM din București și a fost asistent în cadrul Master of Urban Design (MAUD), University of Sheffield.

Bibliotecile publice din București nu au beneficiat în evoluția lor de construcția unor spații dedicate. Acoperirea inegală a orașului și funcționarea în sedii improprii le-a afectat rolul și impactul. În ciuda subfinanțării cronice, bibliotecile rămîn însă locuri importante pe harta cartierelor. În contextul dispariției accelerate a spațiilor comunitare, unele biblioteci devin adevărate centre comunitare implicite. Utilizatorii dezvoltă o relație personalizată cu bibliotecarii și adoptă filiala care devine „biblioteca noastră”, iar ei „prietenii bibliotecii”. Aici, utilizatorii primesc recomandări de carte, participă la comunități de interese, se implică în îngrijirea spațiului și contribuie la programarea activităților. În acest context, cercetarea Harta Bibliotecilor de Cartier (HBC) și-a propus să ilustreze potențialul comunitar al bibliotecilor prin exemple locale. HBC a urmărit să evidențieze impactul bibliotecilor asupra calității vieții, contribuția lor la menținerea echității sociale și la coagularea comunităților. Cercetarea a căutat să pledeze cauza bibliotecilor în narațiunea publică și să aducă argumente pentru susținerea, dezvoltarea și extinderea rețelei de biblioteci publice. Cercetarea calitativă s-a bazat pe o metodologie participativă, ce a inclus cartografiere, etnografie (ne)participativă, interviuri semi-structurate și investigarea de arhive. În urma unor ateliere de cartografiere cu utilizatori și bibliotecari, a fost redesenată hartă infrastructurii publice, civice și sociale a cartierelor „văzute din ușa bibliotecilor”. Hărțile au fost distribuite în biblioteci, iar lecțiile învățate au fost diseminate în prezentări, articole, emisiuni și seminarii cu actorii implicați. Sugestiile și recomandările cercetării s-au materializat printr-o serie de ateliere de educație aplicată în parteneriate cu instituții de învățămînt (UAUIM, USAMV) în care au fost amenajate participativ grădinile unor biblioteci. Susținerea bibliotecilor publice pe măsura nevoilor nu înseamnă doar locuitori informați, ci și echilibrați emoțional, integrați într-o comunitate de interese și practici ca cetățeni rezilienți și solidari în situații de criză. Asociată nu doar distribuției de cultură și educație, ci și locuirii împreună, biblioteca poate funcționa ca un laborator al comunităților. Cercetarea prin acțiune poate articula atît dovezi și recomandări către politici publice, dar în același timp și testa aceste propuneri prin acțiuni și proiecte concrete.