Andrei Șerbescu, Adrian Untaru,  Bogdan Brădățeanu, Esenghiul Abdul, Tiberius Tudor, Laura Oniga, Cristina Budan, Madalina Andrei

Autor(i) / Reprezentanți echipă

Andrei Șerbescu, Adrian Untaru, Bogdan Brădățeanu, Esenghiul Abdul, Tiberius Tudor, Laura Oniga, Cristina Budan, Madalina Andrei

Profesia

arhitect/arhitectă

Colectiv/birou

ADNBA

Colaboratori externi

PTH+DE: Deco Architects, Structură: Concept Structure, Instalații: DD Eurocom, Arhitectură Peisageră: Beros Abdul

Locația proiectului

Bucharest, Romania

Buget în euro

-

Suprafața utilă

15 817 mp

Dată început proiect

Ianuarie 2019

Dată finalizare construcție

Decembrie 2022

Client

Forte Partners

Credite foto

Vlad Pătru, Stefan Tuchila

Text de prezentare a autorului/biroului în limba maternă

ADNBA a fost înfiinţat în 2003 în Bucureşti de către Andrei Şerbescu şi Adrian Untaru, cărora li s-au alăturat ulterior Bogdan Brădăţeanu și Esenghiul Abdul. Având aproape 20 de ani de experiență în domeniul arhitecturii, ADNBA este constituit din profesioniști cu expertize variate, aflați permanent în căutarea echilibrului dintre experiment și experiență pentru a descoperi soluțiile potrivite fiecărui proiect. Biroul are o activitate diversă atât domeniul rezidențial, cât și zona de proiectare de birouri și clădiri publice. De asemenea, ADNBA se bucură de recunoaștere atât la nivel local, cât și international, fiind câștigător al mai multor premii de arhitectură.

Descrierea proiectului în limba maternă

Clădirea Tandem împreună cu vis-à-vis-ul său - clădirea Millo - compun un ansamblu care încearcă recompunerea unui echilibru într-o imagine urbană heterogenă. Asemenea clădirii care se afla înainte pe teren și care aparținea Palatului Telefoanelor, clădirea Tandem se retrage de la stradă, lăsând loc unei piațete publice care se continuă cu noul traseu pietonal creat între străzile Matei Millo și Câmpineanu. Către strada Oteteleșanu, volumul închide frontul continuu și racordează înălțimile diferite ale maselor construite. La nivelul parterului există circulații perimetrale de tip portic, prin care parterul se deschide orașului, în timp ce de la nivelul al doilea încep să se succeadă o serie de terase care reduc volumul către partea sa superioară. Secvențele de profile metalice verticale și orizontale dau adâncime fațadei și introduc un strat suplimentar de percepție, ce se modifică în funcție de direcția din care este privită clădirea.