Arhitectura iubirii

Arhitect și co-fondator Prototip Studio. În căutarea calităților spațiului ca și cadru al vieții, al echilibrului dintre resurse și al poeziei ce se naște din cotidian. Prototip Studio este de 10 ani un studio de design și arhitectură în Cluj-Napoca care explorează concepte de spații și obiecte, abordând o viziune interdisciplinară și căutând o formă de echilibru atât prin dimensiunea spațială cât și cea temporală a proiectelor create.

Imaginează-ți că spațiile sunt de fapt extensii are ființelor umane, create ca un rezultat al propriilor emoții, poltici, iar ele, spațiile, învață de la noi cum să interacționeze. “Arhitectura iubirii” reprezintă o căutare și o transpunere poetică a relațiilor interumane în arhitectură și este despre spații care se îmbrățișează. Este despre traiul împreună într-un echilibru fin, uneori inestetic, alteori care arată bine din exterior. Două sau mai multe entități, care relaționează între ele care pe alocuri se intersectează , care dau naștere la spații adiacente. Se înghesuie, se îmbrățișează, se calcă pe nervi și viețuiesc împreună. Intersecția lor este spațiul cel mai interesant de fapt. Architectura este oglinda relațiilor interumane și reflectă cel mai bine emoțiile pe care oamenii le trăiesc. Ura dărâmă, iubirea construiește. Proiectul reprezintă spații imaginate construite în diferite tipuri de relații. Spații care se emoționează unele pe celelate, spații care se clădesc reciproc. Orașul e plin de arhitecturi care se urăsc, care vor să și arate puterea, care se anulează, vecinătăți care se ceartă zi și noapte. Zărim spații mândre, arhitecturi pline de ego, care strălucesc în soare și necesită mulți pași mărunți de a fi parcuse. Iar altele spații umile care se apleacă sub picioarele altora, care fac loc pentru invitați și pentru manifestările celorlate arhitecturi. Vedem relații sănătoase pe care le luăm că exemplu. Spații care se tratează cu respect, care se apleacă la nivelul celuilat cu empatie și îngăduită. Spațiile se ating în moduri romantic, creează o atmosferă unde oamenii sunt inspirați să facă același lucru. În alte contexte spațiile sunt separate de ziduri înalte unde oamenii, în mod nevăzut au aceleași ziduri înalte în jurul propriilor minți. Ne iubim și ne certăm, iar arhitectura face același lucru. Oamenii modelează spațiile, iar pe termen lung, spațiile modelează comportamente. Mă gândesc că poate toată muncă de a realiza arhitectură de calitate începe cu munca interioară de a deveni un om bun. În final, spațiile, orașele în care trăim sunt o reflexie a relației cu noi înșine și cu cei din jur. Relații și relații , oglinda societății care se naște, crește, se dărâma și se reconstruiește perpetuu, care depășește cum mult durata vieților noastre și altfel, generații după, află constant cât de mult ne-am iubit după cum arată orașele noastre.