Bogdan Isopescu, Alexandru Ciobotă, Laura Borotea, Gabriel Boldiș

Autor(i) / Reprezentanți echipă

Bogdan Isopescu, Alexandru Ciobotă, Laura Borotea, Gabriel Boldiș

Profesia

arhitect, peisagist, artist vizual

Colectiv/birou

Asociația Casa Jakab Toffler, ISO Birou Arhitectura SRL

Colaboratori externi

Comunitatea Casei Jakab Toffler Voluntari studenți FAUT UPT AN 1 2021-2022, 2022-2023, 2023-2024

Locația proiectului

Timișoara, Romania

Buget în euro

5000

Suprafața

352

Dată început proiect

iulie 2022

Dată finalizare proiect

iulie 2024

Client

Casa Jakab Toffler - finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte

Constructor

Dan Vișovan, Vasile Leac, Ovidiu Hrin, Toma Libotean, Zsolt Matefi, Atelier Adhoc Comunitate, Petre Tamas

Credite foto

Andrei Becheru, Casa Jakab Toffler

Text de prezentare a autorului/biroului în limba maternă

Asociația Casa Iakab Toffler este o inițiativă a locatarilor din imobilul omonim situat pe Strada Constantin Titel Petrescu nr. 4, din Timișoara, înființată cu scopul generării de noi forme de interacțiune socială între locatarii actuali ai edificiului, într-o relație directă cu conceptul de locuire - de la dimensiunea sa fizică până la cea simbolică. Pe lângă stimularea interacțiunii cu spațiul locuit, peisajul urban și cel cultural, asociația își propune, în mod sustenabil și cu grijă pentru mediul natural și cel construit, să impulsioneze dinamica socială, apartenența la cartier, întărirea relațiilor între micro comunități și a celor de vecinătate. Casa Jakab Toffler promovează identitatea fiecărei persoane din comunitate ca parte a unui ecosistem urban, înlăturarea discriminare culturale, rasială, etnică, religioasă sau sexuală, promovează schimbul multietnic și cultural și valorificarea patrimoniului material și imaterial al cartierului Fabric.

Descrierea proiectului în limba maternă

Grădina Casei Jakab Toffler este un creuzet comunitar, locul unde rezidenții imobilului din strada C.T. Petrescu nr. 4, se asociază în jurul unor activități familiale, alături de prieteni și cunoscuți, precum și în jurul unor activități administrative. Odată cu înființarea asociației Casa Jakab Toffler, primele proiecte culturale au propus consolidarea acestor funcții și îmbunătățirea mobilierului urban existent, laolaltă cu adăugarea unor elemente noi (ecran de proiecție, ladă de compost, mobilier de grădină, cuptor de gătit, CoLiza 2.0, micro-muzeul Typogarden/Typopassage, etc). Cuprinse sub titlul programului „Social Fabric” (trei ediții), grădina s-a transformat totodată dintr-un spațiu privat într-unul public, deschis vecinilor din cartier și a publicului larg. Referindu-se la țesutul social al cartierului (social fabric) din care face parte imobilul, acest program a propus o serie de acțiuni pornite din experiența traiului cotidian, a unor nevoi punctuale și a unor ritualuri comune. Dintr-o perspectivă urbanistică, ele au testat și implementat soluții de locuire ce au pornit în sensul invers planificării, prin organizarea directă, nevoia îmbunătățirii vieții la comun și coagularea identității locale. Grădina casei a devenit astfel un kit organic de activare urbană, o formă prin care teritoriul comun este populat de energia locatarilor și a rezidențelor artistice și cercetare din cadrul Casei Jakab Toffler, ținând cont de caracterul multicultural al casei și disparitățile sale sociale. Aceste rezidențe au propus procese colaborative și evenimente la scară largă și medie, situate la intersecția dintre activarea comunitară, arhitectură și arta participativă și au cuprins prezentări, dezbateri, ateliere de grădinărit, gastronomie, artă, seri de teatru și film documentar, concerte și expoziții, editarea ziarului Vocile Fabricului, organizarea unui campionat de fotbal amator ș.a.m.d. Îmbunătățirea continuă a grădinii Casei Jakab Toffler nu ar fi fost posibilă fără practica arhitecturală realizată între 2022-2024 de studenții anului I ai Facultății de Arhitectură și Urbanism Timișoara (FAUT) coordonați de arh. Bogdan Isopescu, ce permite consolidarea spațiului privat și cel public, solidaritatea și implementarea unor noi forme de convivialitate sau schimburi diferite de bunuri și idei. Proiectele ce au luat naștere în grădina casei s-au materializat prin acțiuni ce au valorificat patrimoniul material, dar mai ales componenta umană existentă.