Text

Marta Cristha Bacalu

Autor(i) / Reprezentanți echipă

Marta Cristha Bacalu

Profesia

studentă

Credite foto/design

Marta Bacalu

Text de prezentare a autorului în limba maternă

Marta Cristha Bacalu este studentă în anul șase la Facultatea de Arhitectură și Urbanism și membru al Asociației Studenților Arhitecți Timișoara – A4. În anul școlar 2022-2023, a fost coordonator al Departamentului de Imagine și continuă să facă voluntariat pentru asociație, concentrându-se pe comunicarea grafică.. De-a lungul anilor universitari, Marta a participat la diverse concursuri de arhitectură, cea mai importantă realizare a sa fiind câștigarea secțiunii de Arts and Crafts din cadrul concursului Romanian Creative Week 2022 cu proiectul său de mobilier urban. Pe lângă activitățile sale academice, Marta a activat ca și voluntar Beta în 2022 unde a colaborat cu Studio BASAR în cadrul bienalei pentru proiectul “Bătător plus”.

Abstractul textului în limba maternă

Printr-o analiză a cartierelor dense și diverse din punct de vedere cultural, din Europa, aceast articol își propune să chestioneze rolul pe care îl joacă stigma rasială indusă în procesul de gentrificare, și se ridică întrebarea cât de important este să oprim acest proces de înlocuire a identității spațiului urban, identitate oferită de diversitatea culturală. Țestul urban este considerat rezultatul cererii, creșterii sau descreșterii populației, și al dezvoltării industriale, însă el este influențat și de stigma rasială și de clasă. Am pus împreună câteva studii despre impactul stigmei rasiale în orașe precum Timișoara, Berlin și Valencia, cu scopul de a prezenta cum deciziile administrative și stigma indusă conduc spre riscul de a pierde această diversitate culturală din inima orașelor, pentru că aceste comunități stigmatizate nu dispar ci doar sunt împinse spre margini pe parcurs ce orașele se extind. Oamenii săraci nu pot fi ștersi, uitați într-un spațiu din oraș, sau mutați, așa cum nu există „+” fără „-” orașele au nevoie de cartiere unde aceste comunități să supraviețuiască și să le permită să se dezvolte fără a le acoperi identitatea sau a înlocui oamenii ce le populează. Mă raportez la tema bienalei atât în sensul de a acoperi: istoria, comunitățile, diversitatea, dar și în sensul cuvântului „cover”, de a produce o altă imagine prin procesul de gentrificare. Urmăresc să ridic un semn de alarmă la cum ne afectează pe noi toți, locuitorii unui oraș, să pierdem imaginea autentica oferită prin diversitate în schimbul creșterii financiare, și de asemenea cât este de important să nu permitem ca unele comuintăți să trăiască în condiții urbane slabe din cauza stigmei.