Modul 28 este un atelier de arhitectură și restaurare ce a fost fondat în 2017 în Sibiu, România. Portofoliul include lucrări de arhitectură rezidențială, comercială și educațională, încorporând și o selecție de intervenții de restaurare și refuncționalizare a unor monumente medievale din Transilvania. Modul 28 reprezintă un grup de arhitecți care împreună își aduc contribuția la consolidarea unei metode de arhitectură nouă și a unor direcții de bune practici în restaurare. Activitatea se poate rezuma astfel la atenția cu care se inserează ce este nou, în ce există deja. Astfel se ajunge la o importantă direcție de a produce arhitectură cu diferite valențe: de la metode și materiale contemporane la tăieturi în lemn, tradiționale, cu fierăstrăul, pentru reparația unei grinzi din podul unei biserici.

Programul Adaptive Reuse, destinat bisericilor fortificate din Transilvania, se referă la adaptarea construcțiilor anexe ale incintelor pentru funcțiuni contemporane. Inițiativa pleacă din credința că muzeificarea obiectivelor de patrimoniu nu servește bunăstării acestora pe termen lung, mai ales în cazul unor construcții de importanță secundară, așa cum sunt anexele. Proiectul cu care am început programul Adaptive Reuse este cel dedicat Bisericii Fortificate din Curciu. Situația existentă este cea a unui ansamblu de trei clădiri anexe: un turn de poartă, o capelă și o locuință cu două încăperi, care în prezent nu au o funcțiune precisă. Doar biserica este restaurată și vizitabilă. Fortificația este situată într-un context izolat, evitat de turiști datorită lipsei locurilor de cazare în apropiere. Conversia funcțională a spațiilor e un pas spre redarea acestora comunității, chiar dacă nu vorbim doar despre comunitatea locală, ci și despre publicul larg interesat de patrimoniu. Astfel, s-a conturat ideea realizării unor spații de cazare în încăperile disponibile, idee care a generat noi necesități de spațiu. Componentele cu valoare istorică și artistică trebuie tratate cu rigurozitate, astfel încât intervenția de arhitectură să nu le obtureze, ci să le pună în valoare. În cazul Curciu, principala provocare a fost integrarea celor trei ferestre gotice ale absidei poligonale a capelei, parțial distruse. După luarea în considerare a mai multor variante, am decis asupra unei variante care păstrează existentul în forma prezentă, dar sugerează imaginea originală: o ramă din profile subțiri, ce reconstruiește prin analogie desenul original, fără a substitui materialul original. Respectarea contextului are un impact direct asupra soluției de arhitectură, astfel că aceste intervenții alterează cât mai puțin spațiile cu o mai mare valoare istorică. Intervenția de arhitectură de la interior se realizează prin tehnici reversibile, folosind materiale naturale, compatibile cu situația existentă. Compartimentarea necesară păstrează orientarea camerei și se descrie ca un paravan temporar în spatele căruia sunt ascunse servituțile. Propunerea noastră este o structură pavilionară temporară, realizată din lemn, care se inserează în continuarea frontului existent și se remarcă prin contrast. Rezultatul este dinamizarea compoziției și reactivarea spațiului curții prin soluții arhitecturale.