Marius Găman și Ana-Maria Branea își desfășoară activitatea sub denumirea :STUDIO, laborator de cercetare și experimentare, punând accent pe înțelegerea și explorarea modelelor și parametrilor urbani, transformările urbane și practicile de planificare, arhitectura și design. :STUDIO este dedicat creării de intervenții și proiecte durabile, dezvoltate în principal pentru concursuri și cercetare academică. Aceste investigații și experimente au fost publicate, premiate și expuse la nivel național și internațional.

Cum ar fi dacă industria nu ar părăsi orașele noastre, nu ar fi tratată ca o barieră, ignorată sau lăsată în voia sorții? Dacă am regândi-o ca pe o infrastructură de legătură, un generator de inovare, un centru social și educațional, un facilitator și mai presus de toate, o reacție în lanț. Teritoriul care înconjoară Clermont-Ferrand este împărțit pe verticală în zone naturale și agricole, cu mici concentrări de urbanizare locală împrăștiate între câmpuri. Expansiunea industrială actuală invadează zona mono agricolă sub forma unor ramuri de producție care se întind de-a lungul drumurilor care le leagă satele între ele. Scopul proiectului este de a profita de potențialul urbanizării liniare în curs de dezvoltare identificate ca o rețea naturală ce poate crește spre est. Benzile de 400 de metri lățime, sunt propuse ca zone de legătură cu capacitatea unui program productiv diversificat, redistribuit în interiorul acestora. Polenizarea încrucișată ulterioară a educației, industriei și producției poate accelera inovarea, iar interconectarea va duce probabil la un schimb mai rapid de cunoștințe. Panglicile devin pestrițe cu destinații intermediare în locuri care înainte erau doar puncte de parcurs. Astfel, drumul anterior uniform se transformă într-o conexiune complexă și stratificată, cu un caracter diferențiat la nivel local, în funcție de intersecția sa cu regiuni de urbanitate, agricultură sau producție. Structura mai lejeră dizolvă granița, făcând-o mai poroasă, permițând potențial naturii să curgă prin ea. Prin intensificarea utilizării terenurilor, prin trecerea de la o structură de tip „stroad”, în care toate activitățile sunt ascunse într-un peisaj luminat de cutii mari, neprietenos pentru oameni și natură deopotrivă, și prin densificarea zonelor de producție, peisajul înconjurător este protejat. Atât terenurile agricole, cât și coridoarele naturale sunt eliberate de presiunea imobiliară. Infrastructura poroasă care se formează la intersecția coridoarelor naturale și de producție definește modelul nou imprimat peisajelor. Un sistem simplificat de mix-and-match pentru funcții ghidează poziționarea acestora în funcție de nivel, lățimea necesară a străzii, ciclul de utilizare de 24 de ore și amplasarea în raport cu strada. Utilizarea mixtă asigură o utilizare continuă, în timp ce activitățile se pot succeda fără fricțiune. Funcțiile perturbatoare pot fi incluse în peisajul de producție într-un ciclu de utilizare de 24 de ore, zi de zi, petrecere de noapte.