NEOCOVER

Thinging Studio este un birou de arhitectură înființat de arhitectul Octavian Gugu în 2006. Proiectele variază ca scară și abordează din perspectiva contemporană programe din cele mai diverse. Se încearcă permanent situarea discursului de proiectare pe o poziție interogativă atât a modelelor disciplinei cât și a clișeelor generate de acestea, țintind poziția atât de rară a inovației. Biroul se bucură constant de recunoaștere profesională în cadrul unor evenimente precum Anuala de Arhitectură București sau expozițiile Romanian Design Week.

cover me softly, over me softly, over softly, or softly, or fly… acesta a fost un exercițiu abstract de interpretare, inventând o regulă întâmplătoare, a păstrării cuvântului din cuvânt, o substractie, un sampling al părților care diluează până la opus mesajul inițial. Dar, lăsând la o parte un simplu joc de cuvinte abstract, știm că acoperirea ( opusul scoaterii ) este o adăugare, o depunere. Într-un sens dramatic, acea acoperire va fi fizico temporală, sedimentară, gravitațională, ireversibilă, care deteriorează, strivește, în care civilizațiile dispar și lucrurile se uită, fără ca vreun autor să facă asta deliberat. Dar a des-coperi poate fi un act deliberat și atunci acest ‘cover me slowly’ (dramatic) este un proces latent în care, la un moment dat, vom avea o iminentă descoperire a ceea ce a fost uitat. Doar că, acum, recuperarea se va face în alt context spațio-temporal. cover me slowly, dis-cover, un-cover, re-cover me quickly. Sunt mulți factori care pot duce la criza culturală a unei discipline. Dintre aceștia, clișeul sau conformismul intelectual sunt cei mai importanți. Și atunci, acest ‘re-cover’ a devenit cel mai ‘fashionable’ procedeu de a fi contemporan, în care căutarea ‘noului’ nu mai e deloc tentantă, ca și cum ar fi o metodă învechită. Rețeta ‘neo’ și nu ‘nouă’ ‘validează’, acum, cu succes, orice act de creație, prin recuperare sau reinterpretare. Avem neo-brutalism, neo-raționalism, neo-kahnian-ism elvețian, interminabilul neo-art deco interior amestecat cu neo postmodernismul, neo-contextualism, neo constructivism și așa mai departe. Arhitectura e mereu în căutare de sens. Întorcându-ne la lucruri pe lângă care am trecut, le vom vedea, pur și simplu, în ‘sens invers’ și asta le va pune într-o perspectiva familiară și confortabilă pentru creatori și publicul lor.