Managementul deșeurilor

În cadrul Bienalei Timișorene de Arhitectură, #Beta2020 aducem un eveniment ce are ca scop aducerea la aceeași masă a reprezentanților firmei Retim, arhitecților și reprezentanților din zona politică – pentru a găsi împreună moduri de îmbunătățire a calității vieții, din punct de vedere al managementului deșeurilor.

Evenimentul a avut o scurtă introducere la care a luat cuvântul Dragomir Dragan – președintele Ordinului Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș.

Participantii la eveniment:

Moderator:Rudolf Gräf

Speakeri: Dan Pascu (Retim), Ana Branea, Marius Găman, Mihai Danciu (specialiști urbaniști), Răzvan Negrișanu, Aida Szilagyi (politic / administrativ).

Evenimentul a fost alcătuit din două părți: prima parte de prezentări și o parte de discuții moderate.

Dan Pascu – directorul general al RETIM – a realizat o prezentare a companiei Retim – povestind despre activitatea și serviciile pe care compania le oferă, dar și despre principiile pe care le are și le promovează pentru un mediu ecologic.

A doua prezentare a fost realizată de Ana Branea, care a prezentat exemple de bune practici pornind de la principiile care ne-ar duce mai aproape de limitarea deșeurilor sau chiar de Zero waste. Prin:

– regândirea sistemului de producție
– transformarea deșeurilor în energie
– îmbunătățirea procesului de reciclare
– convingerea consumatorilor privind importanța și eficienta reciclarii
– responsabilizarea comercianților.

Exemplele de bună practică prezentate au fost: Ljubljana, San Francisco și Austin- orașe care au aplicat aceste princincipii și au atins rezultate remarcabile în limitarea cantității de deșeuri și care continuă să inspire și alte orașe.

 

Prezentările au fost urmate de o discuție moderată de Rudolf Gräf care a atins subiecte precum:

Deșeul industrial în zonele postindustriale:

– modul în care problema reciclarii este una subestimată din cauza comparației impactului acesteia cu cea a poluării masive generate de industrie.
– oportunități care se nasc pe urma post industrializării și reconversia infrastructurii industriale existente la nevoile actuale ale orașului
– folosirea vechii infrastructuri ca resursă primă în generarea noilor funcțiuni urbane necesare
– Singura soluție de gestionare a deșeurilor și reciclare în aceste orașe ar fi aplicarea unui program complex de regenerare urbană  ce ține cont de întregul metabolism al orașului și din care face parte  si procesul de reciclare.

 

S-a discutat și despre schimbările care pot și trebuie întreprinse la nivel național dar și la nivel local pentru a face față problemei deșeurilor

– planurile de acțiune la nivel național și local pentru gestionarea deșeurilor
– nevoia  aplicării instrumentelor ce țin de gestionare deșeurilor: de exemplu cel de ”plătește pentru cât arunci”
– dezvoltarea infrastructurii necesare pentru gestionarea deșeurilor biodegradabile
– problema deșeurilor generate din construcții și demolări și nevoia implicării administrației locale prin construirea centrelor de recuperare a deșeurilor de acest tip
– asumarea responsabilității de către primărie și de către administrația locală
– colaborarea dintre autoritățile publice locale și asociațiile de producători
– posibilitatea transformării deșeurilor în energie, prin aplicarea unei scheme ample legate de economia circulară ce implica mai mulți actori – în cazul Timișoarei – Colterm.
– generarea, în fiecare cartier, la nivel de masterplan, a unor centre care au la bază conceptul de second life, în care se colectează, iar ulterior se vând obiecte care pot fi refolosite.
– optarea pentru materiale de construcție naturale sau care pot fi reutilizate (ex:renuntarea la polistiren în favoarea vatei bazaltice, lână, paie etc.)
– educarea consumatorului
– regândirea mobilierului urban dedicat.

 

Spre sfarsitul evenimentului, au fost adresate o serie de întrebări către invitați din partea audienței prezente la eveniment:

1. Exista un marketplace pentru deșeuri pe care alții le pot reutiliza? 

– în momentul de fața nu există; este absolut necesar să încercam să reutilizăm înainte să reciclam.
– în acest sens este nevoie de o legislație nouă nouă care să pună accent pe măsuri concrete de prevenire a gunoiului, reutilizare înainte de reciclare.

2. Cum pot contribui arhitecții și ubanișii atât la nivel urban cât și la nivelul unei locuințe/bloc pentru a îmbunătăți procesul de colectare separată a deșeurilor?

– proiectare eficientă la nivelul municipalitații
– prevederea, încă din faza de priectare, a unui spațiu special amenajat, îngradit, cu acces controlat de trama stradală, destinat doar utilizatorilor cu drept de acces.

3. Cum se gestionează concret deșeurile produse de polistirenul din constructii care momentan prezintă o problema, fiind aruncat ilegal?

– există o bază legală care prevede soluționarea acestei problema – rămane doar să se activeze. Singura problemă dar și mod prin care s-ar putea rezolva este monitorizarea aplicării acesteia (bazei legale);
– responsabilizarea tuturor părților participante în realizarea construcțiilor asupra atribuițiilor pe care le au.

4. Există în FAUT cursuri care să ofere o pregătire studenților in domeniul sustenabilității?

– răspunsul este afirmativ, există cursuri care au la bază o proiectare ecologică, din materiale naturale/locale.
– s-a accentuat importanța educației nu doar în școlile de arhitectură; disciplina  și conștientizarea acestei probleme trebuie tratată cu seriozitate în randurile tuturor participanților implicați: administrație, producători, utilizatori.

Concluzionăm că lupta cu această problemă e un efort comun, iar succesul ține in mod direct de îndeplinirea responsabilităților pe care le are fiecare parte implicată.

Ca arhitecți, este important să abordăm domeniul avand o privire holistica și luând în considerare în faza de proiectare inclusiv partea de management al deșeurilor atât din perspectiva proiectantului, cât și din cea a utilizatorului final al construcției.

Imagini din cadrul evenimentului pot fi găsite pe pagina noastră de Facebook.

 

Newsletter